48 miliarde de euro în doi ani. Pe care Boloș propune s-o rezolve prin delațiune.
Anul trecut președintele ANAF estima că “peste 16 miliarde de euro se pierd anual din fentarea codului fiscal”.
Anul acesta practic s-a dublat.
“Avem cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, peste 10% din PIB, respectiv 160 de miliarde de lei. Asta este realitatea” declara important Ciolacu în septembrie.
Ca idee, deficitul bugetar la sfârșitul acestui an va fi de peste 100 de miliarde de lei.
Fiscul românesc e un fel de Matrioșka.
Cine ar trebui să se ocupe de această problemă?
În cadrul Ministerului de Finanțe, funcționează ANAF-ul, în care funcționează o altă instituție publică cu personalitate juridică – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili;
Directorul general este Ionuț Mișa – un pesedist care a fost chiar ministru de Finanțe pentru 7 luni în Guvernul condus de Mihai Tudose. Liviu Dragnea, într-un acces de sinceritate l-a schimbat acuzându-l că e pe mână cu serviciile. Ulterior Mișa a fost numit șeful ANAF de Teodorovici, pus ministru de Finanțe în Guvernul condus de Viorica Dăncilă.
ANAF-ul mimează lupta cu evaziunea fiscală: 0,2% suma recuperată în 2021.
Potrivit Raportului de activitate al acestei Direcții Generale, îndeplinirea obiectivului strategic de reducere a evaziunii fiscale se face cu mari eforturi. De exemplu anul trecut, “efortul de colectare a veniturilor bugetare s-a concretizat în încasarea unei sume de 175.19 mil. lei”. Iar în 2021, tot cu eforturi, bineînțeles, 121.85, milioane de lei.
Adică la o evaziune de 16 miliarde de euro în 2022, s-au străduit de 0,21%?!
Matrioșka asta cea mai mică are un buget anual de 65,2 milioane de lei.
Din care 62,3 milioane de lei pentru salariile directorului general, ale celor 6 directori generali adjuncți și ale celorlalți șefuleți peste cele 52 structuri din organigramă (numărul total al personalului e la secret)
Ziceam că la experiența dată de funcțiile prin care a trecut, Mișa pare că știe ce face. Însă ce face mai exact este să protejeze o grupare pentru care s-au descoperit ”indicii rezonabile de participare într-un posibil circuit de evaziune, cu implicații majore asupra economiei bugetare”; este vorba despre un prejudiciu de peste 100 milioane de euro.
Constatarea aparține Curții de Conturi într-un raport recent citat de:
Cum decurge această protecție? Simplu: Mișa ăsta a refuzat să facă un control dispus de Curtea de Conturi în 2021. Toate detaliile le aveți în link-ul de mai sus.
La 16 miliarde de euro evaziune anul trecut și 32 de miliarde tot de euro anul acesta, este legitimă întrebarea: câte alte grupări evazioniste mai beneficiază de protecție? Atât a reușit să descopere Curtea de Conturi.
Pe cine mai protejează Mișa și restul ANAF-ului ar trebui să fie prioritatea numărul unu a tuturor procurorilor DIICOT și DNA. În acest sens USR solicită autosesizarea de urgență a acestor instituții care trebuie să identifice pe toți cei vinovați și să-i tragă la răspundere.
NU există evaziune fiscală de dimensiunea aceasta fără protecția statului. Statul trebuie să-și facă datoria față de cetățenii ei, să recupereze prejudiciile de miliarde de euro și nu să acopere găurile bugetare cu banii din biruri mai mari pe firmele lucrează cinstit în țara asta și protejând infractori, fără nici o jenă, cu tupeu de borfaș.
Dar nu cum propune Boloș – „Românii care denunţă evazioniştii ar putea primi o parte din valoarea fraudei.” – descospirându-și încă o dată limitele gândirii de popă securist.
Soluția este să reformezi sistemul care consumă resurse degeaba și să digitalizezi ANAF, reformă pe care am introdus-o în PNRR cu tot cu finanțare, și pe care o tot amână și PSD și PNL, care n-au niciun interes să înlocuiască actualul sistem vechi din secolul trecut.
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
SAU
SAU
SAU
Peste 300 de milioane de lei anual pentru “cursurile” la mare sau la munte ale bugetarilor.
I-am cerut lui Boloș să ne spună câți bani s-au dat pe cursurile de formare ale funcționarilor publici în 2019 și 2022 (evident că am exclus perioada din pandemie), dar și câți bani au fost alocați în 2023, defalcat, pe instituții„ publice centrale (per total și fiecare în parte), instituții publice deconcentrate, consilii județene, primării de municipii și orașe, primării de comune.
De ce am cerut asta?
Pentru că la o simplă căutare pe google, ceea ce ar trebui să fie o obligație legală și un drept pentru funcționarii publici de a fi instruiți, formați în domeniul profesiei, a devenit o bătaie de joc, un jaf din bani publici – în loc de cursuri care să formeze specialiști în administrația publică, avem vacanțe pentru angajații administrației și familiile lor, la munte și la mare, plătite din bugetul de stat.
Doar câteva exemple de cum arată paginile unor srl-uri care organizează astfel de cursuri:
Principalele hoteluri partenere litoral 2023:Hotel Carmen Azzuro**** Venus, Hotel Rio*** Jupiter, Hotel Astoria*** Mamaia, Hotel Carmen*** Venus, Hotel Capitol*** all inclusive, Jupiter ! Cazare şi masă 2 adulţi + 1/2 copii, in functie de hotel !
Cazare şi masă all inclusive 2 adulţi şi 1 copil > 10 ani
Cazare inclusă 2 adulți și 1 copil > 7 ani + 800 lei bonuri de masa + mic dejun /supliment cazare la apartament 100 lei/zi + contravaloare mic dejun însoţitori, unde este cazul
(cazare inclusă și mic dejun 2 adulți și 1 copil > 3 ani + 950 lei bonuri de masa)
Cum se întâmplă aceste cursuri în realitate?
Ați văzut și din reportaje făcute de jurnaliști: sub masca acestor cursuri, avem de fapt o industrie de diplome de participare fără vreo valoare, care însă umflă buzunarele unor firme care sunt acreditate pentru a ține diverse cursuri, cursuri care se organizează doar la munte (toamna și iarna, îndeosebi) și la mare (vara).
Iar angajatul statului care ar trebui educat beneficiază doar de o vacanță suplimentară celei deja plătite din voucherele de vacanță, pentru că la “curs’ își ia și soția și copiii, uneori și bunicii pe post de bonă, totul pe banii publici, plătiți de instituție. La curs, cel mult stă o oră-două, sau doar semnează de prezență o dată pentru toate zilele.
Soluția USR: Cursurile de pregătire vor avea loc doar la sediile instituțiilor publice sau la sediile regionale dacă e cazul, fără vacanțe mascate la munte și la mare. Rezultatele pregătirii trebuie să fie clar vizibile în activitate, dacă nu cei pregătiți trebuie să returneze costul către buget.
Ce ne-a răspuns Boloș:
Referitor la sumele privind pregătirea profesională prevăzute în bugetele unităților administrativ-teritoriale pentru anul 2023, facem precizarea că nu deținem datele solicitate.
Nu le deține nici pe cele prevăzute în bugetele instituțiilor centrale, dar despre asta nu a mai spus nimic.
Potrivit legii autoritățile publice sunt obligate să prevadă sumele necesare pentru plata taxelor estimate pentru participarea la programe de formare și perfecționare profesională, precum și sumele necesare pentru asigurarea cheltuielilor de transport, cazare și masă.
Cum să crezi că ăștia sunt în stare să reducă vreo cheltuială, să estimeze vreun impact când Boloș și Ministerul de Finanțe habar n-au pe ce se duc banii? Sau mint.
Dimensiunea jafului este parțial cunoscută sau comunicată, dar din datele trunchiate trimise de Ministerul lui Boloș, ea poate fi estimată.
Ne spune Boloș că sumele sunt defalcate pe taxele propriu-zise ale cursurilor, pe drepturi de delegare (cazare și diurnă) și pe sume pentru transport în țară și transport în străinătate.
După care ne spune că în toată țara în 2019 s-au cheltuit 61,3 milioane de lei, iar în 2022 s-au cheltuit 63,3 milioane de lei. Însă, atenție, banii ăștia s-au dus doar pe taxele propriu-zise ale cursurilor; nu și pentru cheltuielile de transport și cazare.
Dar dacă pentru instituțiile centrale nu ne-a dat informațiile cerute, ar fi fost nesimțire să ascundă datele pentru Ministerul de Finanțe, care ne ajută însă să estimăm dimensiunea reală a jafului.
Un calcul simplu, după ce veți parcurge datele de mai jos, ne arată că în medie, pentru taxele de cursuri se plătește cam 15%, hai 20% din suma totală cheltuită care include și transportul, masa și cazarea la munte și la mare.
Asta înseamnă că nivelul jafului pe care a vrut Boloș să ni-l ascundă se ridică la peste 306 milioane de lei în 2022, respectiv 310 milioane lei în 2019.
“Reducem masiv cheltuielile bugetare” se înfoaie Ciolacu de vreo câteva săptămâni. În realitate continuă seria “vobe, nu fapte”, continuă jefuirea nestingherită a bugetului public care este afectat foarte puțin spre deloc.
Detaliile:
Astfel, pentru 2019 Ministerul de Finanțe a cheltuit pe vacanțele angajaților proprii (aka cursurile la munte, la mare, dar și în străinătate), dar mai ales ale celor de la ANAF, peste 10 milioane și jumătate de lei. Din suma asta, doar 1,7% a fost valoarea taxelor de curs, adică mai puțin de 200 de mii de lei. Diferența a fost plătită pe drum, masă și cazare, pentru angajați și pentru familiile lor.
Cifrele le puteți vedea cu ochii voștri, din răspunsul lui Boloș.
În 2022, tot Ministerul de Finanțe, că v-am spus că doar pentru el am primit datele așa cum le-am solicitat, a cheltuit mai puțin pe relaxarea angajaților împreună cu familiile. Și valoarea taxelor de curs a fost într-o proporție mai mare, de 11,73%. Dar tot a fost vorba de o diferență foarte mare, de aproape 88% plătită pe drum, masă și cazare, pentru angajați și pentru familiile lor.
Și pentru 2022 puteți vedea cifrele în detaliu, tot din răspunsul lui Boloș.
Și în 2023, Ministerul de Finanțe a pus în buget pentru vacanțele angajaților proprii, o sumă apropiată cu cea din 2022, respectiv 8,76 milioane lei. Din suma asta, 16,07% ar fi valoarea taxelor de curs. Diferența de 7,3 milioane de lei este alocată pentru drum, masă și cazare, pentru angajați și pentru familiile lor.
Evident, cifrele în detaliu, le aveți din răspunsul lui Boloș
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
SAU
SAU
SAU
12 milioane de lei risipiți în ultimii 3 ani pe o (altă) falsă academie
Academia de Științe Tehnice din România este înființată prin Legea 230/2008 prin schimbarea statutului de Asociație/ONG sub care funcționa anterior din 1997.
Se autodenumește pompos ca fiind un for de consacrare științifică, la nivel național, al personalităților din domeniul ingineriei, de dezbatere și inițiativă, pentru promovarea si dezvoltarea cercetării, creației tehnice și a învățământului ingineresc.
În realitate nu “produce” nimic. Nici n-ar avea cu ce; potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Educației, 99,25% din buget se duc pe indemnizațiile membrilor (93,45%) salariile angajaților și pentru cheltuieli de funcționare.
Datele pe ultimii 3 ani le vedeți mai jos:
ASTR are 95 membri din care 55 sunt titulari și 40 membri corespondenți, activitatea fiind organizată în cadrul a 10 secții.
Dintre membrii mai cunoscuți ai acestei fabrici de sinecuri se evidențiază:
Anton Hadăr, sindicalist în educație de când televiziunea era alb-negru, invitat permanent la RTV. Mai este membru și al altei academii fantomă, de unde mai încasează o indemnizație, AOSR, despre care am scris aici:
https://oprimjaful.ro/2023/04/03/academia-oamnilor-de-stiinta-aosr/
Anton Anton, traseist PNL, ALDE, fost ministru al Educației și al Energiei.
Membrii titulari ai ASTR primesc o indemnizaţie lunară brută în valoare de 1.800 lei. Membrii corespondenţi primesc o indemnizaţie lunară brută de 1.400 lei. Membrii de onoare pot beneficia de o indemnizaţie stabilită de adunarea generală. Membrii ASTR mai primesc bani și pentru deplasările în interesul ASTR, în ţară sau în străinătate.
Membrii prezidiului ASTR beneficiază de o majorare cu 20% a indemnizaţiei lunare. Prezidiul se constituie din preşedinte, vicepreşedinţi, secretarul general şi preşedinţii secţiilor ASTR şi are ca principală atribuţie conducerea activităţii în perioada dintre adunările generale.
De ce plătim acești bani unor oameni care oricum au alte salarii și surse de venit obișnuite, într-o țară aflată pe ultimul loc în UE în indicele inovării? Degeaba. Pentru că partidele vechi trebuie să plătească pe unii ca să fie gâdilați la orgoliul, pentru că Academeia aia veche nu îi încape pe toți.
USR oprește jaful din banii publici desființând toate sinecurile și instituțiile fantomă, soluția corectă pentru cheltuirea responsabilă a banilor colectați din taxele celor care produc și muncesc cinstit în această țară pe care ne-o dorim cu toții una ca afară.
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
SAU
SAU
660.000.000 lei, bani risipiți
Școlile sunt copleșite de inspecții. Acestea sunt realizate pe de o parte de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar – ARACIP, transformată în Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar – ARACIIP în noile legi ale educației și de către inspectoratele școlare județene (ISJ), transformate în direcții județene.
ARACIP a fost din 2005 o instituție autonomă care avea rolul de a stabili dacă școlile îndeplinesc standardele minime de calitate și de a sprijini școlile în gândirea și implementarea proceselor de asigurare a calității.
ISJ-urile, lăsând la o parte ce scrie în descrierile stabilite prin diverse acte normative – responsabilitatea de a supraveghea calitatea furnizării de educație în județul lor – sub o aparentă iluzie a descentralizării, în realitate au fost tentaculele Ministerului Educației în teritoriu care controlează angajările și transferurile în sistem și odată cu ele, contractele de muncă pentru aproape 300.000 de angajați.
660 milioane de lei este bugetul prevăzut pentru acest an pentru cele 42 de inspectorate județene, inclusiv cel al Municipiului București, care înseamnă 1860 de angajați.
O adevărată fabrică de sinecuri!
42 de inspectori generali, secondați de 87 de adjuncți (cinci inspectorate au câte 3, alte 5 ISJ au doar 1 adjunct, București are 4, restul câte 2) cărora li se subordonează 1099 de inspectori școlari, deserviți de peste alți 630 de angajați în diverse compartimente administrative (juridic, audit, contabilitate, resurse umane etc).
În general posturile apar reprezentate în număr de norme, unele dintre ele sunt contabilizate ca fiind cu jumătate de normă – o găselniță pentru a ascunde numărul real de inspectori școlari. Am identificat inspectorate cu 2 sau 3 inspectori pe același domeniu – doar în cazuri referitoare la activități de management/resurse umane – iar 2 dintre inspectorate au chiar 5 inspectori pe același domeniu!.
La fiecare schimbare de culoare politică a guvernului, șefii ISJ-urilor și mare parte din inspectorii școlari sunt și ei schimbați din funcție, în fapt o rocadă pe principiul pleacă-ai noștri, vin ai noștri. Evident că aceasta nu este o descentralizare ci, dimpotrivă, o centralizare mascată, controlată direct de ministrul numit politic.
Dar revenind la rolurile de evaluare și inspecție, acest nivel de ”complexitate” cum elegant numește Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD, suprapunerea de funcții, este relativ unic în UE și în țările cercetate de OCDE. În general, funcția de evaluare este ”consolidată” într-un singur organism național independent de evaluare școlară.
”Dublarea rezultată este ineficientă și împovărătoare pentru școli”, mai spune OECD.
Efectele dublării:
- subminează reformele mai largi menite să atingă predarea și învățarea:
- Școlile nu mai știu care sunt standardele pentru o ”școală bună” pentru că cele două tipuri de instituții utilizează cadre de evaluare și seturi de standarde diferite
- Odată România Educată era de așteptat nu doar schimbarea denumirilor instituțiilor ARACIP și ISJ, ci și o îmbunătățire modului în care se face evaluarea. Din păcate, în continuare metodologiile vizează conformitatea cu standardele impuse de minister, fără nicio valorificare a autonomiei școlară și leadershipului.
- În teorie, Inspectoratele Școlare Județene și casele corpului didactic subordonate acestora care acum sunt înghițite în noile direcții ar trebui să fie principala principala sursă de sprijin pentru directori și profesori, prin servicii de consiliere, activități de networking și dezvoltare profesională continuă. Cu toate acestea, capacitățile de a oferi acest sprijin sunt limitate pentru că:
- există o tensiune inerentă îndeplinirii în paralel atât a funcțiilor de inspecție, cât și de suport;
- personalul din inspectorate/ direcții suferă la rândul lui de lipsă de instruire și informații pentru a oferi sprijin adecvat;
- ISJ/ direcțiile au resurse limitate pe care să le poată sacrifica pentru îmbunătățirea școlii.
Reforma din noile legi ale educației nu abordează în mod clar dublarea dintre evaluarea externă și inspecțiile generale. Aceasta înseamnă că școlile sunt supuse la două procese care, deși diferite ca accent și abordare, îndeplinesc aceeași funcție.
O reformă reală a educației trebuie să aibă obligatoriu ca obiectiv scoaterea de sub controlul politic a sistemului de învățământ. USR a propus desființarea inspectoratelor școlare atât în perioada în care s-a aflat la guvernare, cât și prin amendamentele la legile tocmai promulgate la Cotroceni cu fastul indecent și inadecvat pe care l-am văzut cu toții, legi care doar le-au schimbat denumirea. Aceasta nu este reformă. Dovada se vede în rezultatele dezastruoase din acest an de la evaluarea națională și la bacalaureat.
USR nu renunță la ideea de a avea o Românie modernă, educația fiind baza pentru acest deziderat, dar care nu se poate realiza cât timp sistemul de învățământ va fi controlat și subordonat politic prin această rețea de sinecuri, pentru interese altele decât educarea copiilor.
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
SAU
SAU
SAU
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989
8.000.000 lei, bani risipiți
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989
și
Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989
România are răni naționale încă deschise – Dosarul Revoluției, Mineriadele, Colectiv – Unele mai vechi, altele relativ recente.
Cea mai veche, Revoluția din decembrie 1989, are peste 33 de ani.
În 2004 a fost înființat Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989, cu scopul de a analiza evenimentele de la acea vreme și efectele acestora.
Conform legii, este o „instituție publică de specialitate, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică”. Finanțarea IRRD este asigurată de la stat prin bugetul Senatului României și din venituri proprii. Institutul este condus de un Colegiu Național, ai cărui membri sunt numiți de președintele României.
La înființare, Ion Iliescu i-a numit în acest organism pe primii 25 de membri, care au acest statut pe viață. Printre ei se numără și Emilian Cutean, Cazimir Ionescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu.
În 2022 au fost aprobate 2,5 milioane de lei de la bugetul de stat pentru o instituție sinecură care numără 36 de persoane, iar pentru 2023 au fost aprobate alte 3 milioane de lei.
Primul președinte al IRRD a fost chiar Ion Iliescu. A păstrat această funcție până în 2021, când și-a dat demisia. În locul său a venit Alexandru Mironov, care l-a înlăturat din funcția de director general pe Gelu Voican Voiculescu – înlocuit de Petre Roman. Atât Iliescu, cât și Voican Voiculescu au fost inculpați în Dosarul Revoluției, fiind acuzați de crime împotriva umanității.
Unul dintre puținii îndreptățiți să activeze pentru scopul real al acestui institut, Andrei Ursu, fiul fostului disident anticomunist, omorât în bătaie în închisoare de Securitatea lui Ceaușescu, a fost înlăturat din IRRD, pe 25 noiembrie, printr-o decizie semnată de Emilian Cutean, membru în Colegiul Național – forul de conducere al IRRD – și secretar general al IRRD. El conducea o echipă de cercetători care analiza Dosarul Revoluției.
În prezent, Colegiul Național al IRRD nu mai are nici numărul minim de membri, așa cum prevede legea.
După demiterea lui Andrei Ursu din funcția de director științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, IRRD n-ar mai trebui să funcționeze. Conform Legii nr. 556/2004 privind înființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, nu ar mai avea dreptul să funcționeze. Au urmat alte trei demisii din Colegiul Național al IRRD. Romeo Raicu, Dan Voinea și Nicoleta Giurcanu au demisionat de la Institutul Revoluției Române. Astfel, în Colegiul Național al IRRD sunt acum mai puțin de 15 membri, ceea ce înseamnă, că Institutul Revoluției Române nu-și mai poate desfășura activitatea (aceasta este prevederea din Legea nr. 556/2004, la articolul 4 alin. (2)).
În contextul demiterii sale de la Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD), Andrei Ursu detaliază într-un interviu motivele pentru care a fost îndepărtat pe nedrept și ilegal din funcția de director științific al IRRD.
Mai mult, el spune că totul i se trage de la cartea „Căderea unui dictator – Război hibrid și dezinformare în Dosarul Revoluției din 1989”, publicată în numele IRRD.
“De când am ajuns la IRRD, în octombrie 2021, a existat o anumită rezistență la tema noastră de cercetare, și anume „Cine a tras în noi după 22?”
Despre aceasta, dar și alte detalii din interiorul IRRD, puteți citi aici: https://www.bugetul.ro/interviu-exclusiv-andrei-ursu-fost-director-stiintific-al-irrd-dezvaluiri-fara-perdea-din-interiorul-institutului-revolutiei-am-ramas-stupefiat/
***
De peste 33 de ani Dosarul Revoluției se plimbă între instanțe și parchete.
De peste 33 de ani, procurorii generali ne promit finalizarea și trimiterea în judecată. De fiecare dată sunt invocate diverse proceduri, pretext pentru noi și noi amânări.
https://romania.europalibera.org/a/iccj-iliescu-presedinte-dosarul-revolutiei-/32242576.html
Între timp Revoluția s-a transformat într-un pretext pentru sinecuri, drepturi și beneficii pentru noua nomenclatură.
Un exemplu este actualul premier și președinte al PSD care a devenit „luptător cu rol determinant în victoria Revoluției Române”, ieșind în stradă la Buzău chiar înainte de a fi început la Timișoara. Calitatea i-a fosta tribuită de o altă instituție, Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989
O structură de 35 de oameni, cu 4 demnitari – 1 secretar de stat, 1 subsecretar de stat, 1 secretar general și 1 secretar general adjunct, cu un buget anual de 5 milioane de lei, din care 3 milioane pentru salarii.
http://sspr.gov.ro/w/organigrama/
Detalii despre faptele de vitejie care-i aduc lui Ciolacu potrivit legii și 2000 de lei lunar, găsiți aici:
Recunoașterea meritelor revoluționarilor a devenit o afacere, iar această situație de batjocură prin intermediul acestui Secretariat la adresa celor care și-au dat viața sau au fost răniți, precum și la adresa celor care și-au riscat într-adevăr viața pentru libertatea noastră, trebuie îndreptată, iar oportuniștii n-ar trebui să beneficieze de nimic din drepturile pe care le prevede legea acum.
Scria Adrian Voicu încă din 2010, după un material „România, Te iubesc!”:
O nouă categorie de privilegiați capătă contur în România: luptătorii cu merite deosebite în Revoluția din 1989. Nu mai putin de 16.000 de persoane dețin un astfel de carnet și alte sute așteaptă să primească actele de revoluționar. Mulți urmează să încaseze, retroactiv, pensia reparatorie calculată încăpând cu 2005. În total, e vorba de zeci de milioane de euro. Între privilegii – scutiri de impozite și terenuri primite in proprietate. Nu e de mirare ca numărul luptătorilor a crescut de zeci de ori, chiar și în orașe în care nu s-a tras niciun glonte la Revoluție.
Slăbiciunile unor legi, interpretabile și generoase, provoacă situații paradoxale. Există localități în care la Revoluția din 1989 nu s-a tras nici măcar un glonte, dar unde numărul revoluționarilor sau al luptatorilor cu merite deosebite este de zeci de ori mai mare decât în orașele martir. Printre revoluționarii de pe liste găsim chiar oameni care erau la închisoare, pentru infracțiuni de drept comun, când la Timișoara se trăgea. Au trecut 21 de ani de la evenimentele din Decembrie 1989. Peste 1.000 de români au pierit și alte câteva mii au fost schilodiți într-un război absurd, cu inamici invizibili. În urma au rămas răni care cu greu se pot vindeca. Din dorința societății de a se revanșa față de cei care au avut de suferit in acele zile, au apărut legile revoluționarilor. Din păcate, cei puțini ce meritau sa beneficieze de aceste legi, au fost curand coplesiti de o mare masa de impostori. Asa s-a ajuns de exemplu ca în Constanța să avem mai mulți revoluționari decât în Timișoara. Sau localități precum Șteii Bihorului sau Cristianul Brașovului, înțesate de revoluționari. Ceea ce trebuia să fie o recunoaștere morală s-a transformat într-o modalitate de înavuțire. Lăsând la o parte răniții, reținuții sau urmașii celor uciși in zilele de decembrie 89, cărora li se cuvin compensații, alte mii de „remarcați” din toată țara primesc acum mulțumiri bănești”
USR a depus un proiect de lege pentru desființarea IRRD. Senatorul USR Cristinel Berea este co-inițiator, alături de 5 parlamentari PNL, iar pe lista de semnatari sunt toți parlamentarii USR. Proiectul a fost depus, în aprilie 2021, după ce judecătorii CCR au declarat neconstituțională ordonanța de urgență pe același subiect dată de Guvernul Orban și legea de aprobare a acesteia.
Adoptat de Senat pe 22 iunie 2021 (prin votul PNL, USR, UDMR și AUR), proiectul este îngropat din iunie 2021 la Camera Deputaților.
(http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=19408)
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
SAU
4.300.000.000 lei, bani risipiți
Am găsit banii pentru profesori!
Guvernul dă în medie anual din pix, prin Fondul de Rezervă Bugetară, 4,3 miliarde de lei. În 4 ani ani, s-au alocat discreționar 17,4 miliarde de lei.
Ca să aveți o idee, impactul bugetar suplimentar pentru majorările salariale ale profesorilor aflați în grevă este de 2.7 miliarde de lei.
Se poate renunța ușor la acești bani pentru că ei de fapt nu sunt folosiți pentru urgențe. Banii pentru urgențe sunt prevăzuți într-un alt fond, Fondul pentru Intervenții.
Da, ați înțeles bine, avem două fonduri pentru urgențe. Unul, Fondul de Rezervă Bugetară, este de fapt un instrument de presiune asupra primarilor nealiniați și de control politic pentru propriul activ de partid. Celălalt este utilizat doar pentru evenimente neprevăzute, cum ar fi calamitățile naturale.
Așa rezultă din Rapoartele anuale ale Curții de Conturi.
Detalii:
Ce este Fondul de Rezervă Bugetară (FRB)?
Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este utilizat pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul anului. (art.30 alin.(2) din Legea finanţelor publice nr.500/2002)
Cum este utilizat în realitate FRB?
PSD și PNL folosesc FRB în alte scopuri decât cele pentru care a fost înființat, prin derogări care ajung la peste 2/3 din total, ilegal, netransparent, fără criterii și fără un control real.
Sunt constatările Curții de Conturi, identice în ultimele rapoarte anuale cu privire la execuția bugetului de stat pentru 2018, 2019 și 2021 (nu a fost luat în calcul anul 2020, anul în care s-au alocat sume importante pentru combaterea efectelor COVID 19, iar pentru anul 2022 raportul se află încă în curs de elaborare).
Ce spune Curtea de Conturi în rapoartele anuale?
- Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului NU este utilizat (…) pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute.
- „(…) a fost ignorată practic esența modului de funcționare a FRB – resursă de rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui/unei program/ obiectiv/acţiuni”
- “lipsa de transparență a destinației alocărilor, inexistența unor criterii clare de clasificare a cheltuielilor, lipsa unui control din partea Parlamentului, fără existența unor criterii și proceduri clare de utilizare a acestuia, conform legii.
Cât sunt alocările anuale?
Pentru anul 2018 FRB a avut o alocare de 3,12 miliarde lei.
Pentru anul 2019 FRB a avut o alocare și mai mare, de aprox 5,55 miliarde lei.
Cea mai mare sumă din ultimii zece ani!
La finalul anului 2021, FRB a ajuns 5,1 miliarde de lei – inițial în Legea Bugetului fusese pusă o sumă de 10 ori mai mică – doar 598 milioane lei. Dezmățul s-a declanșat după ce au dat afară USR de la guvernare.
În perioada ianuarie-septembrie, cât a fost USR la guvernare, FRB a fost suplimentat cu doar 39,5 milioane de lei.
Pentru ca între 8 sept și 31 decembrie 2021, în timpul guvernului interimar al lui Cîțu și mai apoi după preluarea guvernării de către coaliția PNL-PSD, prin aceleași mecanisme și proceduri netransparente constatate de către Curtea de Conturi, FRB să fie suplimentat cu peste 5 miliarde de lei!
Pentru anul 2022, alocarea FRB a fost de 3,6 miliarde de lei.
***
PIXUL prin care se fac alocările din FRB devine istorie
Potrivit datelor consemnate în rapoartele Curții de Conturi, sumele din FRB se alocă prin derogări de la Legea finanțelor publice în proporție de:
77,3% în 2018
73,5% în 2019
87,3% în 2021
Când excepția devine regulă, practic nu mai putem vorbi despre respectarea legii, astfel că se impun de urgență măsuri.
Iar singura măsură viabilă în acest caz este desființarea acestui fond care asigură partidului aflat la guvernare, un instrument de presiune și șantaj politic în teritoriu, dar și la nivelul administrației centrale.
***
DAR DACĂ CHIAR AVEM NEVOIE DE FONDURI DE URGENȚĂ?
Aici este nebunia. Potrivit Legii finanțelor publice, Guvernul mai are la dispoziție un alt fond – Fondul de Intervenție utilizat pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamitați naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate. (art.30 din Legea 500/2002)
Pentru acest fond în rapoartele Curții de Conturi nu sunt constatări de utilizare ilegală și discreționară. Fondul de Intervenție nu va fi desființat.
În anul 2018 valoarea totală pentru acest fond a fost de aproximativ 1,6 miliarde de lei, în anul 2019 – 375 milioane de lei, iar în 2021 – 564,8 milioane lei, sume alocate pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamități naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.
Da, ați înțeles bine. România are la dispoziție în prezent două fonduri de urgență. Îl desființăm pe unul dintre ele, cel mai gras, folosit ca șpagă de stat.
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
SAU
SAU
SAU
4.000.000.000 lei, bani risipiți
Odată cu preluarea guvernării de către Coaliția PNL-PSD, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului s-a spart în Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și Ministerul Economiei, singura logică fiind aceea de a avea posturi suficiente de miniștri și sinecuri ministeriale pentru algoritmul coaliției de participare la jefuirea bugetului de stat.
Ce înseamnă Ministerul Antreprenoriatului și Turismului în cifre:
Buget de 4 miliarde de lei/an
Din care 80 milioane salarii și 46 milioane pentru bunuri și servicii.
Au spart un minister în 2 ministere și o agenție. Rezultatul, 19 sinecuri în plus! Acum sunt în total 2 miniștri, 10 secretari de stat, 3 secretari generali și 5 secretari generali adjuncți. Cabinete, mașini, secretare, protocol etc.
Detalii:
În 2021 Ministerul Economiei Antreprenoriatului și Turismului număra 839 de posturi finanțate de la bugetul de stat, dintre care 83 de posturi erau destinate pentru birourile care constituie rețeaua de reprezentare comercial-economică externă, iar 40 de posturi erau destinate pentru atașații în turism, în fond niște sinecuri.
Pe 29 iunie 2021, la propunerea fostului ministru USR Claudiu Năsui, au fost desființate cele 40 de sinecuri – posturi de atașați de turism din Ministerul Economiei plătite cu salarii de mii de euro şi care beneficiau și de pensie specială.
„În teorie, funcţiile acestea ar fi trebuit să promoveze turismul. În practică ştim cu toţii ce se întâmplă cu aceste posturi la stat. Sinecurile acestea au fost create de guvernul PSD. Ele aveau statut diplomatic inclusiv în ceea ce priveşte salarizarea şi drepturile la pensie, de unde pensia specială. Asta era viziunea de promovare a turismului a statului român: sinecuri şi pensii speciale”, explica atunci decizia fostul ministru, Claudiu Năsui.
Noul Minister al Antreprenoriatului și Turismului a păstrat același număr de demnitari și înalți funcționari publici (în total 8) cât avea cu tot cu angajații care au plecat la Economie – 5 secretari de stat, 1 secretar general și 2 secretari generali adjuncți la 589 de posturi.
Evident că și pentru Ministerul Economiei, care a primit 250 de posturi la reorganizare, au fost înființate pe lângă postul de ministru, alte 6 sinecuri – 3 secretari de stat, 1 secretar general și 2 secretari generali adjuncți – .
Deci dintr-un minister cu 839 de posturi, 1 ministru și 8 demnitari, într-o primă fază ne-am ales cu 2 ministere, 2 miniștri și 14 demnitari.
Și asta nu e tot. Au mai înființat încă o agenție
La sfârșitul anului trecut, printr-o ordonanță de urgență, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a mai fost spart o dată.
Prin OUG 147/2022 coaliția PNL-PSD a luat două direcții din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului cu 207 posturi și a înființat Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, în subordinea directă a lui Ciucă.
Ca urmare a divizării parțiale, Agenția preia activitățile, posturile, personalul și patrimoniul Direcției Investiții Străine și Departamentului Comerț Exterior, cu excepția Direcției Politici Comerciale. Agenția are ca scop aplicarea politicii Guvernului pentru atragerea investițiilor străine directe și de portofoliu în România, promovarea comerțului exterior, inclusiv a serviciilor românești, exclusiv domeniul turismului, precum și pentru urmărirea investițiilor românești în străinătate.
La cele 207 posturi a mai pus alte 43 de posturi noi, astfel că noua structură numără acum 250 de posturi. Plus demnitarii și cabinetele lor, adică 1 președinte cu rang de secretar de stat și 1 vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat, care nu puteau să se descurce singuri așa că s-au mai înființat alte două sinecuri – 1 secretar general și 1 secretar general adjunct (înalți funcționari publici).
Dezmățul pe banii noștri se reflectă și în parcul auto. Potrivit hotărârii de guvern privind organizarea și funcționarea Agenției, acesta numără nu mai puțin de 125 de autovehicule (15 urmând să fie achiziționate). Adică 1 mașină la 2 angajați!
Dacă v-ați imaginat că în urma acestei manevre s-ar desființa măcar o sinecură, vă înșelați. Cei 5 secretari de stat și 3 înalți funcționari publici (1 secretar general și 2 secretari generali adjuncți) pe care-i avea ministerul și înainte au rămas în aceeași formulă însă pentru o structură mai mică cu 207 posturi (MAT are acum 382 de posturi), organizată în 4 structuri de specialitate ale ministerului (1 direcție generală, 2 direcții și 1 serviciu); pentru acestea sunt necesare însă 5 direcții suport (juridică, achiziții, economică, resurse umane și comunicare) care sunt păstorite de 3 înalți funcționari publici – 1 secretar general și 2 secretari generali adjuncți. Organigrama nouă nu este actualizată pe site-ul ministerului.
În popor există o vorbă care descrie perfect situația de la minister – 2 paie la 3 măgari.
Acum sunt în total 2 miniștri, 10 secretari de stat, 3 secretari generali și 5 secretari generali adjuncți. Cabinete, mașini, secretare, protocol etc.
La genul de activitate prestată și la rezultatele obținute, nu se justifică existența niciuneia dintre cele două instituții în formulele de organizare de minister, respectiv de agenție.
Dacă ne uităm pe ce face concret Ministerul Antreprenoriatului și Turismului vedem că bubuie de incompetență
Vă aduceți aminte de organizarea standului României la un târg de turism din New York, cu poze imprimate pe foi A4 şi prinse de perdea.
Ce mai face acest minister?
Actualii guvernanți își rup cămășile de pe ei de grija IMM-urilor, anunță măsuri peste măsuri de stimulare a mediului privat, apoi dau din umeri.
Dar mai dau și din pix decizii de recuperare a ajutorului de câte 2.000 de euro, plus dobânzi, de la 1.300 de beneficiari de microgranturi COVID-19, ajutoare acordate în baza OUG 130/2020, pe motiv că au descoperit reguli noi de eligibilitate stabilite doar prin ordine de ministru. S-a întâmplat în ianuarie 2023, la 2 ani după ce banii fuseseră dați ca ajutor pentru a trece peste pierderile din pandemie.
În iunie 2022, Guvernul a început, prin Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, derularea celui de al 3-lea „Start-up Nation – ROMÂNIA” – o schemă de granturi de până la la 200.000 lei (aprox. 40.000 mii de euro) pentru încurajarea și stimularea înființării IMM-urilor. În program este inclusă și Diaspora, cu o alocare dedicată pentru 1.000 de beneficiari.
Înscrierile au început pe 19 iulie și s-au finalizat pe 1 septembrie pentru național și pe 3 octombrie pentru Diaspora. Iar listele cu rezultatul evaluării au fost publicate pe 6 septembrie, respectiv pe 7 octombrie.
După depunere trebuia să înceapă procesul de verificare a documentelor depuse și mai apoi semnarea acordurilor de finanțare, etapă care potrivit Ordinului inițial prin care a fost aprobată toată procedura, trebuia să se termine la jumătatea lunii octombrie 2022.
Doar că, deși până la sfârșitul lunii octombrie trebuia să fi fost deja semnate acordurile de finanțare, după anunțarea listelor și până pe la sfârșitul lui februarie a fost liniște totală pe acest subiect. După 5 luni singura veste de la minister pentru cei 11.000 de câştigători a fost că termenul limită de implementare a fost prelungit cu mai mult de 1 an, până la 15 noiembrie 2024. Asta s-ar traduce prin amânarea semnării contractelor spre sfârșitul acestui an.
Evaluarea a început, dar se mișcă greoi. Până acum fiind semnate mai puțin de 4.000 de contracte.
11.000 de afaceri noi stau la cheremul unui ministru aproape anonim, care habar nu are pe ce lume trăiește. Pentru că în condițiile în care banii pentru 2022 (2,2 miliarde de lei), deși sunt prinși în bugetul ministerului pentru anul 2023, se vor reporta în 2024. Speră ei că în scopuri electorale.
Cam același lucru și pentru celălalt program, Femeia Antreprenor 2022 prin care firmele românești controlate de femei pot obține de la stat fonduri nerambursabile de maximum 200.000 de lei fiecare.
Bugetul total alocat schemei de minimis este de 197 de milioane de lei. Din acest buget vor putea fi finanțate 986 de firme calificate. Au depus proiecte aproape 10.000 de firme.
Și aici vorbim despre programul din 2022, care teoretic ar fi trebuit să fie derulat în fiecare an. Dar nu au reușit să termine evaluarea nici acum.
Și vă vine să credeți sau nu, vor să mai înființeze încă o agenție! Oficiul de Film și Investiții Culturale!
În 2018, statul român a decis să dea ajutoare de stat pentru producția de film în România. Schema trebuia gestionată de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Asta după ce inițial Viorica Dăncilă decisese să se ocupe Comisia Națională de … Prognoză! Deci, cum ajută statul român producția de filme în România, adică să vină producătorii străini să filmeze aici?
V-ați gândi că avem deja Centrul Național al Cinematografiei care oricum dă granturi pentru filme și ar putea să fie reorganizat să dea și ajutoarele astea de stat? Ei bine, nu. Se face o Agenție nouă. De ce nu poate statul da ajutoare de stat fără o agenție nouă? Păi, cum să guvernezi fără sinecuri?
Ieri s-a înființat prin OUG, Oficiul de Film și Investiții Culturale, instituţie publică de cultură având personalitate juridică, subordonată Ministerului Culturii. Evident, vor fi create și noi sinecuri, Oficiul urmând să fie condus de către un manager (director general), plus alte posturi, organigrama urmând să fie suplimentată cu personalul necesar administrării schemei de ajutor de stat.
Plus alți șefi, alți șoferi etc.
Dacă Ministerul Antreprenoriatului și Turismului nu mai face asta, atunci se reduc posturi de acolo, nu?
Evident că nu. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului rămâne cu aceeași număr de 5 secretari de stat, 1 secretar general și 2 secretari generali adjuncți..
Austeritatea lui Ciolacu și Ciucă se aplică doar profesorilor.
Sinecuriștilor de partid nu.
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
SAU
SAU
SAU
620.000.000 lei, bani risipiți
Ministerul făcut de Ciolacu pentru vanitatea Gabrielei Firea costă anual cât 62 de creșe noi.
Cât plătim noi cu toții pentru moftul PSD de a crea un minister pentru Gabriela Firea?
Ce înseamnă Ministerul Familiei în cifre:
620 milioane de lei / an
Din care 33 milioane salarii și 19 milioane pentru bunuri și servicii (aici se include și chiria de 2,5 milioane de lei / an pentru sediu)
Dacă e minister nou, vine la pachet cu demnitari: 4 secretari de stat + 3 înalți funcționari publici + 3 directori generali + 8 directori + 12 șefi de seviciu.
Din două ministere s-au făcut trei, înmulțind posturile per total cu 288 de posturi și 7 demnitari.
Ce am putea face pentru a veni cu adevărat în sprijinul familiei, în loc de banii aruncați pentru vanitatea Gabrielei Firea:
de exemplu putem ține 90.000 copii săraci la școală sau putem construi 62 de creșe.
Detalii:
În ianuarie 2022 a luat ființă Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – care a preluat atribuții de la Ministerul Muncii și de la Ministerul Tineretului și Sportului.
Potrivit HG 22/2022 Ministerului Familiei numără 230 de posturi pentru aparatul propriu (care includ 3 directori generali, 8 directori și 12 șefi de serviciu), 3 secretari de stat, 1 subsecretar de stat, secretarul general și 2 secretari generali adjuncți.
Deși Ministerul Familiei s-a înființat prin preluat activități și posturile aferente din alte două ministere, te-ai fi așteptat la modificări de substanță în privința diminuării aparatului birocratic al acestora, adică o reducere semnificativă de posturi și sinecuri (posturi de secretari de stat și înalți funcționari publici). Doar au plecat atribuții de acolo, nu?
În realitate, analizând comparativ organigramele ministerelor înainte și după:
Ministerul Muncii | |||
2021 | 2023 | ||
angajati | demnitari | angajati | demnitari |
323 | 7 | 396 | 8 |
- după ce s-a creat minister pentru Firea luând atribuții și posturi de la Budăi, ministerul lui Budăi a crescut cu 73 de posturi. (Înainte de divizare, avea 323, acum are 396).
Ca să fie clar ce zicem: Ciolacu (PSD) face minister pentru Firea (PSD), care ia o bucată din ministerul lui Budăi (PSD). După ce îi pleacă o bucată din minister, Budăi CREȘTE numărul de demnitari cu 1 secretar de stat și mai angajează încă 73 de funcționari.
Concluzia: PLUS 7 demnitari și 230 funcționari la Firea + 1 demnitar și 73 funcționari la Budăi.
Bravo, PSD, ai reformat administrația!
Ministerul Sportului | |||
2021 | 2023 | ||
angajati | demnitari | angajati | demnitari |
176 | 7 | 161 | 6 |
- după ce s-a creat minister pentru firea luând partea de Tineret de la MTS, la MTS s-au redus doar 15 posturi și 1 subsecretar de stat, dar partea de Tineret de la ministerul condus de Firea are cel puțin 33 de posturi.
Mai exact, Ministerul Sportului are acum 161 de posturi în aparatul propriu, a rămas cu 2 secretari de stat, 1 subsecretari de stat, 1 secretar general și 2 adjuncți. La nivel de funcții de conducere nu sunt nici aici modificări semnificative – în afară de direcția care a plecat la Firea, au mai comasat 2 direcții într-una generală.
Ministerul fantomă al Gabrielei Firea are cheltuieli administrative de 52 milioane de lei / an:
Din care:
- 2,5 milioane pentru sediu
- 33 milioane pentru salarii.
Ce face acest minister? Dă vouchere. Voucherele sunt cea mai primitivă formă de politică publică și chiar nu e nevoie de un minister pentru a le da. Dacă chiar e nevoie, pot exista programe guvernamentale simplu de gestionat, cu structuri nepermanente sau cu cele deja existente.
Tichete cadou de 300 de lei de… Ziua Bărbatului.
Firea face declarații bombastice, de gen: “Vin cu o veste bună pentru bărbații şi băieţii noştri. Am inițiat un proiect prin care propunem introducerea acordării tichetelor cadou cu ocazia Zilei Bărbatului”. 19 noiembrie 2022). Nu a urmat nimic, mai bine că nu!
Firea și PSD fac o schemă socialistă demnă de țări bananiere: ne iau banii tuturor prin taxe și datorie externă și aruncă cu bani către unii pe motive penibile, de gen Ziua Bărbatului.
Chiar și așa, deși sunt cea mai primitivă formă de intervenție, Firea și ministerul fantomă nu reușește nici măcar să dea voucherele bugetate:
Pentru fertilizarea in vitro, la începutul anului doar 350 de dosare fuseseră declarate eligibile pentru cei 15.000 lei, cam jumătate din dosarele analizate aferente alocării din 2022. Pentru anul 2023 sunt prevăzuți pentru acest program maxim 10.000 de beneficiari (150 milioane lei).
Sub titulaturi glossy care nu spun nimic concret – Family Start, Student Invest – se inventează programe de aruncat cu bani din taxele noastre pe ce îi trece Gabrielei Firea prin cap că ar fi comportament dezirabil: cheltuieli cu nunta, plata avansului pentru mașini de familie, cheltuieli cu creșa, grădinița sau școala. Primele creșe făcute în România după 1990 sunt făcute din PNRR, după ce PSD a condus România în trei sferturi din anii de democrație. Nu au fost în stare să facă o singură creșă până când USR nu a pus în PNRR construcții de creșe. Dar Firea ”rezolvă” problema cu un întreg minister: dă vouchere pentru creșe. Care creșe? În plus, creșe private sunt de facto interzise de către birocrația statului român care e complet imbecil când e vorba de politici de natalitate reale, dar dornic de politici cu sclipici.
Normal că dacă dai vouchere de creșe dar nu sunt creșe, ai rezultatul matematic al unei politici imbecile: nici 10% din fonduri acordate la sfârșitul lunii martie pentru ambele programe. Din plafonul de 500 de milioane de lei, au fost acordate credite totale de doar 33 de milioane (https://bit.ly/3lQn1cK)
programul Student Invest s-a încheiat, doar 475 de tineri au accesat credite de aproximativ 23 milioane de lei. Asta în condițiile în care plafonul maxim era de 250 de milioane de lei.
pentru programul Family Start, au fost 138 de beneficiari, creditele fiind în valoare totală de aproape 10 milioane de lei, din nou, dintr-un plafon de 250 de milioane”. La acest program puteau aplica cei între 18 și 45 de ani, cu un venit lunar pe familie de până-n 7.500 de lei.
Sub conducerea Gabrielei Firea, Ministerul Familiei ratează toate marile probleme pe care le are în sarcină. Iată unele dintre ele:
- reducerea numărului mamelor minore (numărul lor este de fapt în creștere); peste 80% dintre ele abandonează școala, în timp ce educația sexuală este tabu, accesul la produse de igienă menstruală sau contracepția gratuită nu există.
- reducerea numărul infracțiunilor asociate violenței sexuale și domestice
- reducerea numărului de victime ale cyberbullying-ului în rândul copiilor.
Tot la capitolul eșec se încadrează pregătirea taberelor școlare pentru finanțare europeană. O zice MIPE într-un document oficial, nota de fundamentare a unui proiect de OUG, că “Deși implementarea proiectelor a început în anul 2021, progresul tehnic și financiar pentru activitățile aflate în responsabilitatea MFTES este 0%, ceea ce reprezintă un risc major de neatingere a obiectivelor”. Practic MIPE a decis să dea niște bani Ministerului Tineretului și Sportului (apoi al Familiei și Tineretului și Egalității de Șanse) pentru a pregăti proiectele. Doar că Firea a făcut zero progres cu subiectul, așa că i se iau banii înapoi. Practic pentru a nu pierde banii de care Firea nu s-a sinchisit, alocarea financiară va fi redirecționată către autoritățile locale care au proiecte într-un stadiu avansat, fie tot tabere, fie la alte domenii.
A reușit totuși ceva. A luat BTT-ul la Ministerul Familiei. Pentru cei mai tineri: BTT e acronim de la Biroul de Turism pentru Tineret, o instituție care deține hoteluri de stat și care nu ar trebui să existe. Firea planifică un tun imobiliar. Pentru că atâta știe PSD: jaf, nu guvernare modernă.
La PSD niciodată nu e cert unde e hoție și unde e prostie.
Să recapitulăm: deci ministerul creat pentru a avea doamna Firea un post de ministru și de propagandă înseamnă 500 mii de euro pe an pentru chirie la World Trade Plazza, 288 de posturi noi, dintre care 23 de funcții de conducere, 3 secretari de stat, 1 subsecretar de stat, 1 secretar general și 2 secretari generali adjuncți. Mașini și secretare. N-am mai pus și cabinetele demnitarilor – aprox. 25 de oameni. Iar marea economie prevăzută în OUG pe austeritate ar însemna aprox. 12 posturi reduse de la cabinete. Probabil că și astea vacante.
Ciolacu mimează că e pesedistul îngrijorat de banii publici. Ceea ce e o contradicție în termeni, dar să ne punem la mintea lor:
Ciolacu, uite aici cum să tai cheltuieli aberante: desființezi ministerul Gabrielei Firea și readuci activitățile la cele două ministere anterior ȘI DESFIINȚEZI ÎN TOTAL 8 posturi de demnitari, 288 de funcționari, ASTFEL ÎNCÂT SĂ FIE MAI PUȚINI DECÂT ATUNCI CÂND AȚI ÎNFIINȚAT MINSITERUL CU SCLIPICI. Dacă nu reduci costurile față de cât erau când v-au băgat Hellvig și Iohannis la guvernare nu se cheamă economie, se cheamă gargară.
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
SAU
SAU
SAU
9.950.000 lei, bani risipiți
Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR) s-a înființat prin modificarea, în 1996, a denumirii unui ONG – Asociația Oamenilor de Știință din România. Acest lucru s-a întâmplat prin lege.
În teorie, AOSR urmărește asigurarea unui cadru adecvat pentru întâlnirea oamenilor de știință din diferite domenii, contribuind astfel, prin informație, la crearea de echipe interdisciplinare pentru rezolvarea unor teme complexe și a unor programe de cercetare, cât și realizarea de colaborări și strategii de specializare, cu instituții de învățământ și cercetare, uniuni de creație științifică etc.
Dacă ne uităm la ce fac, remarcăm o lipsă concretă de activități de cercetare și de rezultate puse în practică sau care să contribuie la descoperiri în domeniul științific.
De pe site-ul pseudo-academiei aflăm că aceasta are în subordine, pe lângă filiale teritoriale și un pseudo-institut – Institutul de Cercetări Avansate Interdisciplinare „Constantin Angelescu“ – http://www.icai.ro/?page_id=581
Cu ce se ocupă? Un bla, bla asurzitor!
ICAI are drept scop dezvoltarea științelor fundamentale și aplicate prin cercetări inter-trans și multidisciplinare, prin producere și transfer de cunoaștere științifică la nivel academic.
ICAI are drept obiective reprezentarea la nivel național a unor domenii de activitate științifică, afilierea la uniunile științifice internaționale și coordonarea unor programe științifice internaționale.
ICAI are drept misiune dezvoltarea științelor fundamentale și aplicate prin cercetări multidisciplinare și promovarea transferului de cunoaștere științifică către învățământ, cultură și mediul economic.
Această instituție fantomă este susținută cu bani din bugetul de stat.
Membrii titulari şi corespondenţi sunt cetăţeni români aleşi pe viaţă.
Și moștenitorii beneficiază de o sumă lunară neimpozabilă, după modelul Academiei Române, aia adevărată.
În 2022, 9,95 milioane lei s-au dus în principal pe cheltuieli administrative și de personal, în timp ce sub 10% (7,8%) au fost prevăzuți pentru activitatea de cercetare!
Între aceste cheltuieli se află și 2 autoturisme, unul de teren și unul hybrid, în valoare totală de aprox 180.000 lei
Alte 5,64 milioane lei au fost date pe indemnizațiile celor 199 de membri aflați pe statele de plată ale AOSR.
Iar 2.6 milioane lei s-au dus pe salarii și vouchere de vacanță pentru 67 de posturi care populează organigrama acestei inutilități.
Președintele – 21.840 lei/lună, vicepreședinții și secretarul științific – 16.640 lei/lună.
Detalii aici:
salarii-martie-2023.pdf (aosr.ro)
Buget 2022 – https://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2022/08/Buget.pdf
Potrivit datelor comunicate de AOSR cuantumul indemnizațiilor pentru luna august 2022, era următorul:
- 1.675 lei lunar pentru cei 107 membri titulari
- 1.173 lei lunar pentru cei 77 membri corespondenți
- 837 lei lunar pentru cei 15 membri de onoare
Membrii prezidiului AOSR, precum şi membrii consiliului onorific beneficiază de o indemnizație lunară majorată cu 20%.
În anul 2023 bugetul pentru indemnizații a fost majorat cu 200.000 lei.
Buget 2023 – https://www.aosr.ro/wp-content/uploads/2023/03/Buget-2023.pdf
Iată care sunt cei mai cunoscuți dintre sinecuriștii din această pseudo-academie; niște țărani, cum ar spune Dinu Săraru, membru și el al acestei instituții sinecură.
Dintre toate numele celor care se află în galeria membrilor de onoare, sare în ochi cel al fostului președinte, Ion Iliescu, inculpat pentru crime împotriva umanității.
Sau cel al lui Ion Cristoiu, probabil pentru descoperirea din anii 90, a găinii care năștea pui vii.
Alți membri, dintre cei mai cunoscuți:
foștii parlamentari PSD – Ecaterina Andronescu, Ion Solcanu,
Verginia Vedinaș, fost senator PRM, fostă și în conducerea conducerea Curții de Conturi,
Valeriu Tabără, traseist, fost PUNR, PDL, ultima dată la PNL.
dar și putinistul Teodosie,
sau Constantin Bălăceanu-Stolnici membru de vază al PNL și ”unul dintre cei mai scârboși informatori ai Securității” (NC Munteanu),
În această galerie de figuri pestrițe ale trecutului controversat postdecembrist remarcăm și 2 infractori:
Anghel Stanciu, membru titular, fost deputat PSD și PRM, condamnat definitiv la șase luni închisoare
și Sorin Dimitriu, membru corespondent, fost ministru țărănist al privatizării, șef al Fondului Proprietății de Stat (FPS), consilier prezidențial, deputat PNȚCD, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, condamnat definitiv la 2 ani şi 8 luni de închisoare, într-un dosar legat de fraude cu fonduri europene.
Chiar și Nicolae Robu, fostul primar al Timișoarei, este un alt sinecurist,
ca de altfel și colegul lui de partid Ben-Oni Ardelean (ale cărui domenii de competenţă ştiinţifică sunt nenumărate: cercetare în domeniile leadership; Managementul conflictelor; Drept și administrație; Managementul riscului; Principiile economiei circulare; Dezvoltare sustenabilă; Managementul organizațiilor neguvernamentale; Teorie și etică politică; Libertate religioasă; Strategii de dezvoltare naționale și internaționale; Strategie politică; interfața stat și religie (sic!).
Dar nu-i putem omite nici pe:
Anton Hadăr, sindicalist în educație de când televiziunea era alb-negru, invitat permanent la RTV. Mai este membru și al altei academii fantomă, Academia de Științe Tehnice.
Teodor Meleșcanu, suspectat că ar fi fost ofițer al fostelor servicii ale securității, traseist notoriu – PSD, APR, PNL, ALDE. A fost șef al SIE, ministru în mai multe guverne.
Gheorghe Onișoru – primul șef al CNSAS, dar vajnic apărător al securiştilor.
Dan Zamfirescu – un PRM-ist notoriu care declara într-un interviu că e mândru că a fost colaborator.
Aliodor Manolea – ciudatul care s-a făcut cunoscut cu celebra “flacără violet” care l-ar fi protejat parapsihologic pe Băsescu în duelul electoral din 2009 cu Geoană.
Ilie Bădescu – cunoscut pentru pozițiile publice fasciste.
PSD și PNL își apără nomenclatura
***
În prima fază, USR a încercat decuplarea AOSR de la bugetul de stat, prin proiectul inițiat de deputatul Iulian Bulai, respins de Senat și de Camera Deputaților (votul final pe 1 martie 2022).
(http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=18567
Apoi, senatorul Cristinel Berea și deputata Denisa Neagu au depus proiect de desființare a AOSR, proiect adoptat tacit de Senat și respins de Camera Deputaților tot pe 1 martie 2022. (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=19635 ).
Am depus un nou proiect inițiat de colegele noastre deputate Denisa Neagu și Pollyanna Hangan, pentru desființarea acestei instituții sinecură în care se adăpostesc și primesc bani de la bugetul de stat tot felul de foști lideri politici și de opinie, comuniști, traseiști, securiști, unii chiar fasciști, condamnați penal, ciudați.
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
SAU
Ce crezi că putem face cu banii economisiți?
2.000.000 lei, bani risipiți
România a ajuns o țară atât de importantă în lumea științei, încât aici se deslușesc cele mai ascunse taine ale marilor civilizații ale lumii, la acest Institut cu pretenții planetare, în frunte cu cel care l-a gândit și-l conduce, fostul președinte Emil Constantinescu.
Ce este totuși Levantul pentru care se dau anual din bugetul de stat, 2 milioane de lei?
Levant sau în limba arabă الشام, Ash-Shām este o regiune geografică nedefinită precis care se referă la o mare parte a Orientului Mijlociu la sud de Munții Taurus, mărginită de Marea Mediterană la vest și de Deșertul Arabiei și Mesopotamia superioară la est. În prezent, există mai multe state care dețin teritorii din vechiul leagăn al civilizaţiei şi anume Irak, Siria, Libia, Israel, Palestina, Iordania, Turcia şi Iran.
Levantul ca atare nu este obiect de cercetare nicăieri în lume.
În anul 2022 Bugetul acestei structuri sinecură pentru a fost de 3,38 milioane lei. Fără niciun rezultat.
Iar pentru acest an au fost aprobate alte 3,6 milioane de lei. Din acestea, 2,7 milioane sunt pentru salarii, iar 1 milion de lei sunt pentru bunuri și servicii.
https://institutlevant.ro/wp-content/uploads/2023/01/buget-2023.pdf
Un prim proiect USR a fost depus în februarie 2020, a fost respins de Senat pe 23 aprilie 2020 și de Camera Deputaților pe 10 iunie 2020.
(http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18498)
Ulterior, în noiembrie 2021, deputatul Iulian Bulai a depus un nou proiect , respins de Senat pe 7 martie 2022. Acum, proiectul se află la Camera Deputaților, nu a intrat la plen, dar are raport de respingere din 6 iunie.
( http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=19852)
Ce putem face cu banii economisiți
SAU
SAU
2.900.000 lei, bani risipiți
IRDO funcționează în baza unei legi aprobată în 1991! (legea 9/1991) Conducerea este asigurată de un consiliu director compus din 7 oameni, 1 director și 1 director adjunct, șefi peste 22 de oameni, dintre care 7 personal administrativ,
IRDO cheltuie anual aproape 3 milioane lei, tot bugetul ducându-se pe salarii și alte cheltuieli curente, fără să poată fi evidențiată vreo activitate sau rezultat.
https://irdo.ro/pdf/buget%202023.pdf
În urmă cu 3 ani un fost angajat a mărturisit că și-a dat demisia pentru că se plictisea la serviciu!
“Nu sunt salarii mari în institut, dar nici nu se muncește. Acolo se vine la serviciu ca să vorbești despre chestiuni casnice și să ai de unde pleca acasă”.
Potrivit ONU citată de APADOR-CH: “Institutul Român pentru apărarea drepturilor omului (IRDO) este singura instituție din România acreditată conform principiilor de la Paris. Dar, conform evaluărilor subcomitetului ONU responsabil cu acreditarea instituțiilor de drepturile omului, acesta nu respectă principiile de la Paris, fiind printre singurele instituții din Europa care au cea mai mică notă, adică C, la această evaluare”
Respectiva evaluare ONU critică, printre altele, modul în care sunt numiți membrii IRDO și recomandă că această numire să se facă într-un mod transparent, care să asigure pluralismul, și critică de asemenea faptul că legea nu specifică durata mandatului membrilor IRDO.
https://www.apador.org/blog/wp-content/uploads/2016/04/Principii-de-la-paris.pdf
Conform legii de funcționare, IRDO se află sub control parlamentar, dar nimeni nu controlează, în fapt, activitatea acestei instituții.
Conducerea IRDO nu este obligată să depună declarații de avere pe site și nu are o limitare de mandat. Practic, în cei 30 de ani de democrație românească, IRDO a avut numai doi directori.
***
Proiectul USR depus în iulie 2020, prevedea comasarea prin absorbție a IRDO de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. A fost adoptat tacit de Camera Deputaților, dar a fost respins de Senat pe 8 noiembrie 2021.
(http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18914)